Raport: Deși precauți, consumatorii europeni pun tot mai mult preț pe satisfacția alimentară

Deși continuă să fie precauți în ceea ce privește cheltuielile de zi cu zi, consumatorii europeni sunt din ce în ce mai dispuși să se delecteze cu momente de satisfacție legate de alimentație, care hrănesc atât corpul, cât și mintea. Această schimbare vine pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de conflictele globale, de schimbările climatice și de presiunile economice continue care modelează viața de zi cu zi.

Dar satisfacția alimentară de astăzi nu mai este legată de carbohidrați, grăsimi, zaharuri sau alcool. În schimb, este vorba despre explorarea unor arome globale interesante, ingrediente atent selectate și chiar perfecționarea abilităților culinare. O masă bine pregătită poate satisface poftele la fel de eficient ca un baton de ciocolată sau o cutie de înghețată. Mesele în oraș au evoluat și ele, devenind la fel de mult despre socializare, ambianță și descoperirea de noi bucătării, cât și despre satisfacerea foamei.

Raportul Circana „Eat Play Love” oferă o imagine detaliată a comportamentului consumatorilor în 2025, bazându-se pe tehnologie avansată, inteligență artificială și date cuprinzătoare din sectoarele de retail alimentar, servicii alimentare, jucării și frumusețe de prestigiu din Europa, scrie Italian Food.

Gustările nu se mai limitează la pauzele dintre mese; ele înlocuiesc sau completează din ce în ce mai mult micul dejun, prânzul și cina tradiționale. Aproximativ 13% dintre europeni declară că înlocuiesc o masă principală cu gustări, în timp ce 28% consumă gustări alături de mesele lor. În special, patru din zece gustări consumate în afara casei au loc acum în timpul orelor de prânz sau de cină.

Definiția unei gustări s-a extins dramatic, de la chipsuri și batoane de ciocolată la murături, ouă fierte și pizza congelată. Consumatorii acordă prioritate comodității și adaptării la stilul de viață față de clasificările tradiționale.

Având la dispoziție o gamă din ce în ce mai largă de opțiuni naturale, bogate în proteine și minim prelucrate, aproape jumătate dintre consumatorii europeni consideră în prezent gustările regulate drept o formă de îngrijire personală. Șaptezeci și trei la sută dintre aceștia savurează gustări în timp ce se uită la ecrane, iar aproape jumătate consideră că este un ritual de wellness. Cheltuielile cu „gustările” au crescut cu 4,5% în sectorul serviciilor alimentare și cu 9,6% în sectorul serviciilor alimentare cu amănuntul, totalizând 64 de miliarde EUR. Gustările reprezintă în prezent aproape 40% din totalul pieței produselor alimentare, generând vânzări de 234 de miliarde de euro – o creștere de 2,9% (7 miliarde de euro) prevăzută pentru 2024 față de 2023.

„Mâncatul a depășit simpla satisfacere a foamei”,

a declarat Ananda Roy, Senior VP of Strategic Insights pentru EMEA al Circana.

“Este vorba despre îmbunătățirea stării de spirit, emoție și îmbogățirea ritualurilor zilnice. Gustările exemplifică această schimbare, devenind o achiziție deliberată, conștientă, mai degrabă decât o plăcere vinovată.”

Livrarea calității de la restaurant la domiciliu

Deși livrarea rămâne una dintre cele mai scumpe modalități de a mânca acasă, europenii avizați o folosesc în mod strategic pentru a se bucura de mâncăruri de calitate de la restaurant, gestionând în același timp costurile. Mulți comandă doar feluri principale pentru livrare, suplimentând cu antreuri, deserturi și băuturi cumpărate de la supermarket, transformând o experiență de 120 EUR la restaurant într-o masă de 50 EUR la domiciliu, păstrând în același timp o mare parte din plăcere.

Această abordare atentă la costuri ajută la explicarea rezilienței livrării pe fondul presiunilor inflaționiste, cheltuielile cu livrarea de alimente și băuturi crescând la 29 de miliarde de euro în ultimul an, de la 26 de miliarde de euro în 2023.

„Consumatorii caută control dincolo de ingrediente”,

a declarat Edurne Uranga, vicepreședintele Circana pentru servicii alimentare în Europa.

“Ei monitorizează bugetele, solicită doggy bags și planifică mesele cu atenție. Nu este vorba doar de frugalitate, ci de împuternicire. Relațiile emoționale cu alimentele evoluează, estompând granițele dintre cumpărăturile de la băcănie și mesele în oraș.”

Schimbarea modalităților și priorităților de consum

Raportul Circana identifică câteva tendințe notabile care remodelează consumul alimentar european:

• Regândirea dietelor echilibrate: Într-o lume haotică, preocupările crescânde legate de sănătate îi stimulează pe consumatori să preia un control proactiv asupra bunăstării lor. În timp ce produsele naturale sunt preferate – în special în ceea ce privește gustările – 38% consideră că prelucrarea industrială poate îmbunătăți gustul, iar 40% spun că aceasta îmbunătățește accesibilitatea.
• Marile lanțuri și comerțul cu amănuntul tradițional domină în continuare: Europenii continuă să frecventeze lanțuri mari precum Starbucks, Five Guys, Quick și Pret a Manger, apreciind confortul, valoarea și opțiunile fiabile de livrare pe care le oferă acești operatori în detrimentul independenților.
• Renașterea supermarketurilor: După ani de creștere rapidă a magazinelor cu discount, supermarketurile își recapătă popularitatea. Vânzările unitare la supermarketuri au crescut cu 1,6% în ultimul an, depășind creșterea de 0,8% a magazinelor cu discount.
• Sustenabilitatea contează: În ciuda presiunilor financiare, achizițiile eco-conștiente rămân importante – 26% dintre consumatori preferă opțiunile ecologice și 27% preferă mărcile responsabile din punct de vedere social. Deși cele mai multe vizite la restaurant sunt motivate de indulgență, produsele locale și de sezon sunt din ce în ce mai căutate.
• Doggy bags devine mainstream: Douăzeci la sută dintre europeni consideră în prezent că a lua acasă resturile de mâncare este o practică importantă de sustenabilitate. Economisirea de bani este principala motivație, alături de reducerea risipei alimentare. Un procent suplimentar de 19% sprijină donarea resturilor în scopuri caritabile.