Japonia se confruntă cu cea mai mare penurie de orez din ultimii ani. Care sunt cauzele?

Japonia se confruntă cu cea mai mare penurie de orez din ultimii ani. Care sunt cauzele?

Orezul japonez este un element de bază esențial în multe dintre mâncărurile emblematice ale Japoniei, însă țara se confruntă cu cea mai mare penurie din ultimele decenii, relatează CNBC.

Japonia s-a confruntat cu o penurie de orez în ultimele luni din cauza unui amestec de vreme nefavorabilă și o creștere a numărului de turiști, susținută de politicile restrictive ale țării privind orezul.

„Pe parcursul verii 2024, Japonia s-a confruntat cu o penurie de orez de masă care a dus la golirea supermarketurilor, deoarece cererea a depășit producția în ultimii trei ani, ceea ce a dus la reducerea stocurilor la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani”,

a scris Departamentul american al Agriculturii într-un raport publicat săptămâna trecută. De asemenea, consumatorii au acumulat mai mult orez pentru a se pregăti pentru sezonul taifunurilor din Japonia și pentru o alertă de cutremur major, a adăugat USDA.

În luna august, se pare că supermarketurile au rămas adesea fără orez alb, iar magazinele au limitat achizițiile la un sac de persoană. Mass-media locală NHK a atribuit parțial penuria de orez afluxului de turiști, care a dus la creșterea cererii de sushi și alte mâncăruri pe bază de orez. Prețul orezului a ajuns la 16 133 yeni (112,67 dolari) pe 60 kg în august, în creștere cu 3% față de luna precedentă și cu 5% de la începutul anului.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Pescuitului, stocurile private de orez din Japonia s-au situat la 1,56 milioane de tone în iunie, cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Pe lângă faptul că japonezii se pregătesc pentru potențiale dezastre naturale, MFAA a atribuit creșterea cererii de orez de masă și afluxului de turiști, care a dus la creșterea cererii în sectorul serviciilor alimentare.

Se estimează că consumul de orez de către turiști a crescut de la 19.000 de tone între iulie 2022 și iunie 2023, la 51.000 de tone între iulie 2023 și iunie 2024, a declarat Oscar Tjakra, analist principal la Rabobank, o bancă globală de produse alimentare și agricole.

Deși consumul turistic a crescut de peste două ori, acesta este încă relativ mic în comparație cu consumul intern anual de orez al Japoniei, de peste 7 milioane de tone, a precizat Tjakra.

Japonia a primit un număr record de 17,8 milioane de vizitatori în prima jumătate a anului, cu mult peste nivelurile anterioare pandemiei. Această tendință continuă, cu 3,3 milioane de turiști în luna iulie, cel mai mare număr înregistrat vreodată, conform statisticilor japoneze privind turismul.

Producția de orez de masă din Japonia a scăzut, de asemenea, pe măsură ce cultivatorii de orez în vârstă se pensionează și tot mai puțini tineri se apucă de această profesie, a declarat Tjakra. O serie de valuri de căldură și de secetă în a doua jumătate a anului trecut au compromis, de asemenea, recoltele, a detaliat analistul.

În timp ce recoltele mai mici de orez și apetitul străinilor pentru sushi joacă un rol, politicile privind orezul ale țării rămân principalul factor de bază care contribuie la scăderea ofertei globale, a declarat Joseph Glauber, cercetător principal la International Food Policy Research Institute.

„Economia orezului din Japonia rămâne în mare parte izolată de piața mondială”,

a declarat Glauber pentru CNBC.

Japonia impune un tarif de 778% asupra orezului importat pentru a-și proteja cultivatorii de orez. Deși Japonia s-a angajat să importe un minim de aproximativ 682 000 de tone de orez pe an în temeiul obligațiilor asumate față de Organizația Mondială a Comerțului, orezul este în mare parte izolat de consumatorii japonezi și utilizat în principal pentru prelucrare și furaje.

Exporturile de orez din Japonia au crescut, de asemenea, de șase ori din 2014 până în 2022, la aproape 30 000 de tone, a observat Tjakra de la Rabobank.

Prețurile mai mari la orez au împins inflația globală din Japonia în august, care a crescut cu 2,8% în ritm anual, pe fondul creșterii costurilor cu energia și alimentele. Prețurile orezului și ale ciocolatei s-au numărat printre cei mai mari factori din coșul alimentar.