”Criză fără precedent!” | O cultură tradițională din Piemont este amenințată cu dispariția

Celebrele alune piemonteze, care intră în compoziția unora dintre cele mai cunoscute preparate ale regiunii din nord-vestul Italiei, au intrat într-o criză profundă, fără precedent, din cauza unor factori care au creat o ”furtună perfectă”: schimbările climatice – după doi ani de secetă cruntă, în ultimele luni s-au înregistrat precipitații excepționale -, fauna sălbatică și insectele patogene, transmite AFACERI.news care citează portalul agricol italian Agricultura.it.

Președintele subsidiarei piemonteze a celei mai mari confederații agricole italiene, Coldiretti, Cristina Brizzolari și delegatul confederal, Bruno Rivarossa, vorbesc despre o ”criză fără precedent” în sectorul alunelor din Piemont, solicitând autorităților regionale să declare stare de urgență, pentru a putea pune în aplicare toate măsurile necesare pentru a sprijini sectorul.

Potrivit acestora, în provincia Asti s-ar putea înregistra o scădere a producției de până la 90%. În provincia Alessandria, ”până în prezent randamentul la hectar este în jur de 500 de kilograme, față de media de 1.500 din ultimii ani”, așa încât se estimează o reducere cu 50% a recoltei. Estimări negative vin și din provincia Cuneo unde ”asistăm la un declin generalizat”.

Ca atare, într-un scenariu optimist chiar, Piemontul ar putea să obțină o producție înjumătățită de alune, la nivelul mediilor din ultimii ani. Însă, mai rău, riscă repercusiuni structurale și profunde, cu efecte catastrofale pentru viitor.

”Rentabilitatea nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, compromițând sustenabilitatea economică a companiilor, cu riscul de a pune probleme serioase întregului sector”, a subliniat președintele Confagricoltura Piemonte, Enrico Allasia.

Teama cea mai mare este aceea că

”… multe cofetării și companii din domeniul dulciurilor vor apela la producători din alte regiuni, dacă nu din alte țări, pentru a-și satisface nevoile de piață”.

Pentru piemontezi, căutarea alternativelor în străinătate ar putea avea repercusiuni negative asupra lanțului de aprovizionare local:

”Producătorii riscă nu doar să piardă cotă de piață, ci și să își compromită iremediabil eforturile de a-și menține standardele înalte de calitate și sustenabilitate.”

Organizațiile agricole evidențiază posibilele riscuri ale interesului clienților lor spre furnizori din străinătate:

”În străinătate, s-ar putea să găsească prețuri mai mici și o disponibilitate mai mare a alunelor, dar afacerile pot să se confrunte cu probleme legate de condițiile de exploatare a forței de muncă sau de standardele de producție mai puțin riguroase”, spun ei.

Enrico Allasia mai lansează un semnal de alarmă:

”Prețul de piață, variind de la 320 la 420 de euro/quintal, așa cum s-au vândut alunele în ultimele zile la Târgul Castagnole delle Lanze, nu este suficient pentru a rambursa costurile suportate pentru producție și a acoperi riscurile cu care se confruntă producătorii”.

Prin urmare, nu este deloc întâmplător faptul că, mai ales în provincia Cuneo, confruntați cu perspective atât de descurajatoare de profit, unii cultivatori de alune se gândesc serios la ideea de a renunța la cultură și de a-și reconverti terenurile în culturi de viță-de-vie, de exemplu, cultură considerată mai profitabilă și mai puțin riscantă, în prezentul contextul climatic.

Tabloul mai larg

Agricultorii enumeră unele dintre măsurile necesare pentru a salva culturile de aluni. Mai presus de orice, spun ei, trebuie consolidată cercetarea științifică vizând analiza și înțelegerea cauzelor și factorilor care conduc la aceste rezultate extreme. De asemenea, o cercetare aprofundată ar trebui să ofere soluții pentru a înțelege dacă Piemontul rămâne un teren potrivit pentru culturile de aluni, având în vedere schimbările climatice.

Totuși, în domeniul s-a înregistrat în ultimii 10 ani o creștere notabilă a producției și a rezultatelor economice, suprafața cultivată crescând aproape dublu, de la 15.000 la aproape 28.000 de hectare de culturi.

Efectele nefaste ale schimbărilor climatice s-au resimțit efectele în special în ultimii trei ani.

Seceta extremă și lipsa episoadelor de vreme friguroasă din perioada de iarnă, necesare pentru satisfacerea ciclurilor vegetative ale alunului, și precipitațiile abundente de primăvară au contribuit la accentuarea fenomenului de stres vegetativ.

De asemenea, au amplificat astfel declinul fiziologic al plantelor și au favorizat apariția unor boli, precum citospora, care în mod normal afectează plantațiile bătrâne de aluni.

Însă, în ultima perioadă, citospora a provocat pagube importante și plantelor mai tinere, compromițând procesul de polenizare și creșterea plantelor, cu efecte catastrofale asupra producției.

Organizațiile cultivatorilor mai subliniază și necesitatea de a activa măsuri strategice pentru utilizarea fondurilor europene și obținerea unui sprijin instituțional mai robust pentru a sprijini fermierii afectați de scăderea producție și pentru a încuraja investițiile în tehnici de irigare inovatoare și mai eficiente.

”Numai așa va fi posibilă inversarea trendului”, spun aceștia.