Studiu: Agricultorii din ECE, cei mai afectați de pierderile cauzate de schimbările climatice
Fotografie de LoraPalner pe Pixabay

Studiu: Agricultorii din ECE, cei mai afectați de pierderile cauzate de schimbările climatice

Schimbările climatice tot mai severe cauzează pierderi cifrate la 28 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, se arată în cel mai recent raport financiar al Uniunii Europene pe această temă, care oferă date și recomandări statelor membre, prevâzând că pierderile se vor accentua în deceniile următoare. Printre cele mai afectate regiuni se numără Europa Centrală și de Sud-Est, arată raportul, citat de publicația poloneză WRP.pl.

Fermierii europeni suferă de pierderi financiare din ce în ce mai grave, din cauza secetei, ploilor, grindinei și a episoadelor de îngheț târziu, potrivit raportului publicat de Banca Europeană de Investiții și de Comisia Europeană.

Pierderile din sectorul agricol cauzate de amenințările climatice se ridică la o medie de 6,4% din randamentul culturilor în fiecare an. În plus, așa cum se arată în raport, acestea tind să crească, chiar și cu 10%, în anii cei mai complicați din punct de vedere meteorologic.

Astfel, se preconizează că în următorii 25 de ani, schimbările climatice vor cauza pierderi în agricultură, atât în ​​culturi, cât și în creșterea animalelor, depășind chiar 90 de miliarde de euro (o creștere estimată de 40%), se arată în raport.

Deocamdată, seceta este fenomenul responsabil pentru mai mult de 50% din pierderile totale din agricultura UE.

Studiile indică faptul că numai în Spania și Italia, în anii următori marcați de fenomene meteorologice extreme, pierderile ar putea ajunge până la 20 de miliarde de euro. De asemenea, economiile mai mici din Europa Centrală și de Sud-Est vor fi afectate de pierderi care depășesc 3% din PIB.

Evenimentele recente din România, și anume înghețurile fără precedent din această primăvară sunt o dovadă clară a cât de important este ca toate statele membre să ia măsuri de protecție adecvate.

Încălzirea climatică face ca perioada de vegetație a plantelor să înceapă mult mai devreme, astfel încât înghețurile de primăvară se intensifică în distrugerea primilor muguri ai pomilor și a culturilor care răsar pe câmpuri. Grindina din lunile de primăvară a cauzat pagube mari și în România, dar și în Polonia sau state din Balcani.

Recomandările raportului UE se referă la nevoia urgentă de a asigura protecția: prețurile de consum și securitatea alimentară. Este esențial să se dezvolte un model comun pentru gestionarea acestui risc. Cu atât mai mult cu cât există o serie de ”lacune” în protejarea agriculturii.

Raportul arată că fermierii suferă cele mai mari pierderi legate de vreme. Aceasta reprezintă 70-80% din totalul pierderilor din ferme.

Mai rău este că mult peste jumătate din pierderile cauzate de anomaliile meteorologice din agricultură nu sunt asigurate.

Conform studiului, maximum 30% din pierderile legate de climă sunt acoperite de asigurări, fie publice, fie private.

Raportul atrage atenția asupra faptului că protecția culturilor și a animalelor în UE este extrem de deficitară. Acesta relevă disproporții semnificative între statele membre. Există unele în care nu există deloc protecție prin asigurare.

După cum arată studiul, ajutorul „planificat” rezultat din subvenții publice este mult mai eficient pentru fermieri decât programele de ajutor guvernamental ad-hoc. Propunerea autorului raportului este de a introduce, printre altele: mecanisme financiare inovatoare, cum ar fi obligațiunile pentru catastrofe.

Conform documentului UE, nici agricultura nu este lipsită de vină. Clima cauzează pierderi în sectorul său, dar agricultura în sine are și un impact uriaș, adesea negativ, asupra mediului, prin emisiile de metan – principala cauză a încălzirii globale. De asemenea, sunt citate ca factori agravanți poluarea cu derivați din îngrășămintele chimice folosite, precum și utilizarea apei în scop industrial.

În plus, însăși politica de mediu a UE este atacată de fermieri, fiind depuse în mod constant cereri de limitare a restricțiilor în utilizarea substanțelor și activităților care poluează și, astfel, contribuie la accentuarea schimbărilor climatice.