O companie olandeză solicită aprobarea UE pentru a vinde grăsime de vită crescută în laborator

Compania olandeză Mosa Meat a depus o cerere pentru a-și vinde grăsimea de vită cultivată în laborator în UE, susținând că aceasta ar putea schimba regulile jocului, făcând produsele pe bază de plante mai gustoase pentru iubitorii de carne, arată Euractiv.

Carnea crescută în laborator – numită și carne cultivată sau pe bază de celule – este produsă din celule animale reale cultivate într-un mediu bogat în nutrienți. Aceste celule se transformă în mușchi, grăsime și țesuturi conjunctive, reflectând compoziția cărnii tradiționale.

Directorul executiv al Mosa Meat, Maarten Bosch, cunoaște dificultatea de a găsi un burger vegetarian satisfăcător.

„Sunt bune, dar nu sunt adevărate – lipsește grăsimea”,

a declarat el pentru Euractiv.

Profesorul Mark Post, unul dintre cofondatorii Mosa Meat, a prezentat primul burger de vită pe bază de celule din lume – la un cost de 254 000 EUR – în cadrul unei conferințe de presă aglomerate la Londra în 2013.

Mai mult de un deceniu mai târziu, Bosch spune că societatea nu a abandonat ambiția de a comercializa un hamburger pe bază de plante, dar nu a ajuns încă acolo. În timp ce această viziune rămâne la orizont, compania consideră vânzarea ingredientelor individuale drept un pas înainte promițător și practic. Grăsimea cultivată în laborator poate fi produsă la un cost rezonabil.

Speranța este că acest ingredient va face opțiunile pe bază de plante mai atractive, chiar și pentru sceptici. Înainte de a putea fi comercializată, Comisia Europeană și EFSA, organismul de supraveghere a siguranței alimentare din blocul comunitar, vor evalua cererea Mosa Meat în temeiul Regulamentului privind alimentele noi, un proces care se preconizează că va dura aproximativ 18 luni.

Nu este dușmanul

Cererea Mosa Meat este doar a doua încercare de a introduce carne cultivată în UE. Anul trecut, o societate franceză a depus o cerere pentru a vinde un produs asemănător foie grasului, fără a fi nevoie să hrănească gâște cu forța.

Nu este de mirare că fermierii și unii politicieni au reacționat. După cererea privind foie gras-ul, crescătorii de animale din UE au criticat inițiativa și au afirmat că o altă cerere pentru carne cultivată nu va întârzia să apară. Chiar mai devreme, miniștrii din Franța, Italia și Austria au solicitat reglementări mai stricte privind alimentele cultivate în laborator.

Cu toate acestea, Bosch a ținut să abordeze aceste preocupări, afirmând că produsele cultivate în laborator nu sunt menite să scoată fermierii de pe piață și că există afaceri de făcut pentru toți.

„În unele țări, se încearcă din motive politice să se facă din noi un inamic”,

a spus el, respingând orice amenințare la adresa «tradiției alimentare» a Europei.

„Ne aflăm în prezent la limita a ceea ce poate suporta planeta”,

a adăugat el, menționând că reducerea dependenței de produsele animale tradiționale este esențială nu doar pentru combaterea schimbărilor climatice, ci și pentru asigurarea securității alimentare pe termen lung.

Sistarea investițiilor

În timp ce UE dezbate, produsele din carne cultivate în laborator sunt deja aprobate în alte părți ale lumii.

Singapore a deschis calea în 2020 cu puiul crescut în laborator – care conține doar 3% carne crescută în laborator, restul fiind ingrediente vegetale – care este acum disponibil în câteva unități. SUA au urmat exemplul cu produse similare, iar anul trecut, Israelul a aprobat prima carne de vită de cultură.

Dar producția rămâne limitată din cauza costurilor ridicate și a investițiilor limitate, care au secat în 2024.

De fapt, Mosa Meat este una dintre puținele companii care încă atrage finanțări semnificative. În 2024, compania a obținut 40 de milioane de euro pentru a mări producția, a reduce costurile și a se pregăti pentru piața UE. Bosch a recunoscut că interesul investitorilor pentru carnea cultivată scade pe măsură ce frenezia inovării alimentare din ultimul deceniu dispare.

Cu toate acestea, el a rămas optimist.

„Trebuie să ne concentrăm asupra a ceea ce este important, nu să creăm din nou hype, ci să furnizăm puncte de probă”.