Aviz ”suveraniștilor”! Există o singură țară pe glob autosuficientă din punct de vedere alimentar

Un studiu publicat în revista Nature Food, citat de BBC ScienceFocus arată că, din 186 de țări ale lumii, doar una singură produce suficiente alimente pentru a-și hrăni în mod autosuficient toți cetățenii, fără importuri din străinătate – Guyana.

Studiul a cercetat gradul de autosuficiență alimentară a țărilor lumii în baza a șapte categorii de produse alimentare de bază: fructe, legume, lactate, pește, carne, proteine ​​vegetale și alimente cu conținut de amidon.

La nivel mondial, studiul a constatat că 65% dintre țările globului produc carne și lactate în exces comparativ cu nevoile alimentare ale propriei populații.

Pe de altă parte, doar a șaptea parte din țările analizate sunt autosuficiente în cinci sau mai multe categorii alimentare de bază.

Singura care bifează autosuficiența alimentară la toate cele 7 categorii este Guyana, în timp ce China și Vietnamul reușesc să producă alimente de bază din 6 categorii pentru întreaga lor populație.

Studiul a mai constatat că există un deficit global în ceea ce privește aprovizionarea cu plante bogate în nutrienți, mai puțin de jumătate dintre țările analizate producând suficiente proteine ​​vegetale – cum ar fi fasole, năut, linte, nuci și semințe – sau carbohidrați proveniți din plante cu conținut de amidon. De asemenea, doar 24% cultivă suficiente legume pentru întreaga lor populație.

Țările din Europa și America de Sud sunt, în general, mai bine poziționate în clasamentul autosuficienței alimentare. La polul opus se află statele insulare mici, țările din Peninsula Arabică și țările sărace.

Există șase țări – Afganistan, Emiratele Arabe Unite, Irak, Macao, Qatar și Yemen – care nu reușesc să producă suficiente alimente din niciunul dintre cele 7 categorii de produse alimentare pentru a fi considerate autosuficiente, așa încât sunt nevoite să se bazeze pe importuri.

”O autosuficiență alimentară la un nivel scăzut nu este o dramă, în mod inerent. Sunt motive valide și, uneori, chiar benefice, pentru care o țară nu își poate produce cele mai multe alimente de care are nevoie”,

spune Dr. Jonas Stehl – ​​cercetător la Universitatea din Göttingen și autor principal al studiului.

De pildă, se poate ca într-o țară să nu cadă suficiente precipitații, să nu se fi format soluri de bună calitate sau să nu fie temperaturi stabile și potrivite pentru cultivarea unor cantități suficiente de alimente pentru populația sa. De altfel, Stehl mai spune că varianta importurilor alimentare ar putea fi mult mai eficientă din punctul de vedere al costurilor decât o eventuală încercare de a cultiva plante sau a crește animale în condiții potrivnice de mediu.

”Cu toate acestea, nivelurile scăzute de autosuficiență alimentară pot reduce capacitatea unei țări de a răspunde la eventualele șocuri bruște de aprovizionare cu alimente la nivel global, cum ar fi evenimente precum episoadele severe de secetă, războaiele sau interdicțiile de export”,

a mai spus el.

Studiul, realizat de o echipă comună de cercetători de la universitățile din Göttingen (Germania) și Edinburgh (Marea Britanie), a analizat comparativ cantitățile de alimente de bază produse de fiecare țară și necesarul pentru a satisface cerințele nutriționale ale cetățenilor lor, conform inventarului ”Livewell” al organizației World Wildlife Fund – WWF.

Dieta sau inventarul Livewell este ”o dietă flexibilă care implică reechilibrarea consumului nostru de proteine ​​către plante, consumul mai multor legume, leguminoase și cereale integrale, precum și mai puține alimente bogate în grăsimi, sare și zahăr”.

Tema autosuficienței alimentare a țărilor globului a devenit de un interes tot mai crescut în urma pandemiei de COVID-19 și a declanșării războiului dintre Rusia și Ucraina – evenimente care au stârnit valuri de instabilitate la nivel global și perturbări grave ale lanțurilor de aprovizionare cu alimente.

Dr. Jonas Stehl a evidențiat faptul că ”renașterea interesului” pentru autosuficiența alimentară a națiunilor ar putea reflecta și schimbări politice mai ample, ”inclusiv creșterea tendințelor și discursurilor naționaliste și dorința unora de a reduce dependența țărilor lor de țările străine”.

”Construirea unor lanțuri de aprovizionare cu alimente rezistente la șocuri este imperativă pentru asigurarea sănătății publice și a securității alimentare”,

a concluzionat cercetătorul.