O legumă ciudată din Uzbekistan face furori printre olteni. Fermierii sporesc intens culturile

Pe fondul verilor tot mai fierbinți, agricultorii români sunt forțați să găsească soluții. Ei încep să se orienteze către plante rezistente la temperaturi ridicate, iar un exemplu surprinzător este lufa, cunoscută și sub numele de „castravetele-burete”, originară din Uzbekistan. Această legumă s-a adaptat excelent la clima din România și este cultivată cu succes în județul Dolj.

De la lufa (burete vegetal) se foloseste ca materie prima mezocarpul fibros (spalat si uscat) al fructului fara seminte (Luffae fructus ,  format din fibre celulozice, compacte si elastice de culoare galbuie ,fara miros si gust. Planta intreaga contine substante amare (cucurbitacin B), fructele proaspete sunt bogate in mucilagii, iar semintele contin saponozide.

Utilizarile medicinale sunt restranse, actiunea specifica putin studiata . Empiric s-a folosit radacina ca purgativ , fructele proaspete ca emolient ,iar (in trecut) cele uscate ca absorbant (in chirurgie) . Actualmente este apreciat ca burete de baie prezentand calitati superioare produselor similare din mase plastice.

Oltenia platează lufe

Patricia Blăgdniceanu, o tânără antreprenoare, a plantat aproximativ 2.000 de lufe într-un solar de 600 mp. Fiecare plantă produce între 3 și 4 fructe, cu un gust dulceag și o textură moale după gătire. Lufa se vinde cu prețuri între 10 și 30 de lei bucata, în funcție de dimensiune.

Pe lângă utilizarea culinară, lufa este valorificată și în industria cosmetică și textilă. Din ea se obțin bureți naturali pentru baie, dischete exfoliante, bureți de vase și chiar produse decorative precum pălării sau fețe de masă.

„Lufa nu este pretențioasă și are nevoie de multă căldură și soare, exact ce oferă verile românești”,

spune Patricia, care intenționează să lanseze o gamă de produse bio pe bază de lufă.